De ce asa?

     Nu am mai scris de cateva zile pentru ca am fost cu Florin la Sinaia invitati la o comferinta de lansare a unui proiect European.
     Azi as fi vrut sa va povestesc despre cum a inceput nebunia cu TURUL dar o sa o las fara suparare pe data viitoare caci intre timp am realizat ceva foarte interesant.
     Cel mai tare ma distreaza cand merg cu Florin undeva si oamenii nu inteleg ca daca este orb nu e si surd, mut, sau mai stiu eu ce... nu... ei aleg usor stanjeniti sa mi se adreseze mie si nu lui. Sa va dau un exemplu: in loc de...:
- "D-l Georgescu cati ani aveti?" intrebarea suna asa... "Cati ani are ...domnul?"si imi este adresata mie.
      Eu inca dupa atatia ani in compania lui Florin nu am reusit sa ma obisnuiesc cu tampenia asta... Ce Dumnezeu, chiar nu putem intelege ca putem comunica normal?
Am facut acest scurt intermezzo ca sa intelegeti de ce sunt asa contrariat. Dupa cum va spuneam in week-end am asistat cu Florin la lansarea unui program minunat intitulat "Toti copiii merg la scoala", program derulat de o asociatie formata din niste oameni foarte bine intentionati si care spre deosebire de alte proiecte pe care le-am mai intalnit isi asumau si lipsurile si scaparile...
     In general impresia mea este ca mare majoritate a acestor proiecte sunt doar o modalitate noua de a pune mana foarte usor pe niste bani,si nu putini.
Cei de acuma nu lasau aceasta impresie,dar ma intreb daca pe parcurs oamenii pe care vor sa-i pregateasca chiar vor avea o sansa de a putea continua aceasta initiativa sau va ramane doar ceva sublim de inutil....?
Deci cum spuneam la noi, la Romani empatia e in floare, ne place sa facem programe pentru saracii handicapati,care au atatea nevoi de nici ei nu mai stiu... Derulam programe de milioane de euro pentru a-i ajuta,pentru a-i integra, pentru a le fi lor mai bine, dar paradoxul e ca nimeni nu-i intreaba de ce au nevoie exact.
Daca nu intelegeti va explic imediat...Eu unul nu am auzit de nici un program de incluziune care sa aiba in staf specialsti din randurile categoriei de handicap pentru care vrem sa facem atatea lucruri nobile, eu nu am auzit sa-i consulte cineva in elaborarea strategiei.... Ia stati un pic si ganditi-va sau si mai bine de maine uitati-va in jur mai atent si vedeti cati oameni in carucior, orbi sau cu alte handicapuri vedeti pe strada,la voi la birou,in bar sau aiurea....
     Noi stim mai bine ce e mai bine pentru ei nu? Noi suntem normali si stim ca trebuie sa faca aia si ailalta ca asa spunem noi. DE CE? Pentru ca asa cum spune Florin care este doctorand in psihologie... apropo..., niste cretini care nu au nici o treaba cu ce le trebuie lor de fapt incearca sa aplice a doua zi ce au visat ei azinoapte.
     Ce e mai dragut este ca astia se impart in doua categorii:
1. PUNGASII CINSTITI, de vocatie, care nu au nici o treaba si vor doar banii. Astia sunt OK ca iau baii si se cara fara sa faca nimic. Nu prea avem ce comenta pe seama lor... si
2. IMBECILII BINE INTENTIONATI care cred ca ei STIU ce trebuie facut, ca au o gandire superioara si pot identifica fara putinta de tagada ce-i terbuie HANDICAPATULUI. Astia sunt cei mai periculosi ca se cred un fel de veterinari, adica ei stiu sa citesca semnele nu e nevoie sa vorbeasca cu Handicapatu' ca ....deh ce stie el ce e mai bine pentru el... doar e handicapat....nu?
Genul asata de oameni este mult mai periculos ca primul pentru ca ei chiar se agita si de cele mai multe ori reuseste sa creze un precedent atat de pagubos care nu face decat sa complice si mai tare o situatie si asa extrem de comlicata.
    Toata prostia asta coroborata cu nepasarea autoritatilor si a semenilor ii lasa pe cei care chiar au nevoie de o sansa total neputinciosi. Cel mai bun exemplu: Florin . Dupa multa carte si multe tentative esuate a reusit sa se angajeze la Institutul pentru Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap(sper ca am retinut corect titulatura) ca asistent cercetator. Toate bune si frumoase dar a venit MARINARU si la pus pe PITIC sa restructureze posturi in sitemu' bugetar CA ASTIA IE MULTI AI DREACU' si nu-i mai ramane lu NUTICA bani sa faca promo, turism,parcari si alte alea.... Cine credeti voi dragilor ca a fost dat afara primul? Normal handicapatu' care trebuia sa nu fie victima excluziunii sociale. Ce face el acum? Nimic. Se chinuie sa supravietuiasaca cu pensia de 7 mil. din care vreo 4 da la overdraft.Misto nu?
     Si atunci cum sa nu te intrebi.... unde dracu se duc milioanele alea de euro?.;..ca eu nu vad toti handicapatii aia promisi prin programe ca vor fi integrati sa apara pe undeva...poate s-au speriat saracii de atata bine cat li se promite si s-au ascuns, sau poate chiar nu face nimeni nimic de fapt decat sa se bata cu caramida in piept si o sa ajungem ca in bancul cu maimuta cand vedem cate unul sa ne scuipam in san si sa ne miram..."UITE MAICA CA SI VORBESTE"
 

cum a inceput

    Acum ca am stabilit cine suntem, ar trebui sa va povestesc putin despre cum a inceput totul....Nu? M-am cunoscut cu Florin dintr-o intamplare, in urma unui anunt. Nu intelegeti?...Nu? Sa va explic.
Acum multi ani, nici nu mai stiu exact cati, stateam cu sotioara mea linistit intr-o carciuma si citeam B 24 FUN cand ochii mi-au cazut pe un anunt... " efectuez masaj la domiciliu...etc,...etc... urmat de un pret imbatabil. Ce era sa fac? Am sunat, normal...
   -"Buna ziua"
   -"Buna ziua"
   -"Aveti un anunt"... zic eu...
   -"Sigur"... zice vocea de la celalat capat
   -"Ok" zic... "cum procedam?"
   -"Eu ma pot deplasa cu autobuzul, dar trebuie sa ma asteptati la o statie in apropiere"...zice vocea
Ce cretin! ma gandesc eu de ce dracu nu pot sa-i dau adresa si sa vina direct oare?
   -"Stiti....e o mica problema" zice vocea parca citindu-mi gandurile..." trebuie sa ma asteptati in statie pentru ca sunt nevazator si nu am cum sa gasesc adresa"
CE CRETIN SUNT imi spun eu.... normal ca de asta nu pot doar sa-i dau adresa...NU?
Si uite asa stabilim ca ma duc eu sa-l iau cu masina de la camin, pe urma il duc inapoi si toatat lumea e multumita.
   Acum lucrurile au evoluat cam asa... vocea s-a dovedit a fii unul din cei mai misto oameni pe care i-am cunoscut in viata mea... am devenit prieteni... nesimtitul nu mai vrea sa-mi faca masaj(zice ca sunt ditamai animalu')...dar eu am ramas in continuare soferul si valetul lui...De ce ?  Simplu! Avand in vedere ca am inceput sa facem diverse lucruri impreuna normal ca eu ma duc sa-l iau cu masina de acasa, dar lucrurile nu se opresc aici ...nu...deloc... Domnul Georgescu are si un catelus, Sancho pe numele lui,care a efectuat o perioada de antrenament intens la Craiova(unde l-am carat tot eu cu masina mea proprie in care a vomat de nenumarate ori) pentru a deveni caine utilitar(adica dupa parerea mea ar trebui sa sa faca util si sa se care sa-i achizitioneze stapanului bere si tigari, ca doar trebuie sa aiba o utilitate...). Cand ajung de obicei la Florin ce credeti ca-mi zice? Batrane ar trebui sa-l scoatem si NOI pe Sancho afara ca sa nu faca in casa cat sunt plecat... Acum cum dracu sa-l scoatem NOI, cand de obicei el nu e nici macar imbracat si normal ca suntem mai mereu in intarziere? Bineanteles ca NOI se transforma in EU si dupa o scurta plimbare a cainelui ma intorc spasit si raportez...  Stapane, NOI l-a dus pe Sancho afara care a executat de doua ori pipi si o data caca...
Dupa ce NOI il duce pe caine afara plecam in sfarsit sa rezolvam ce avem de rezolvat.
   Toate bune si frumoase dar urmeaza momentul intoarcerii acasa cand invariabil il gasim pe Sancho care bineanteles ca a facut daca nu si caca cel putin pipi in casa ca forma de protest ca a fost lasat singur...probabil,iar NOI de obicei curata.... Si uite asa lucrurile au devenit neechitabile... eu nu mai primesc masaj dar acum am mai multe sarcini de indeplinit...
   Lasand la o parte prostiile cred ca daca nu-l cunosteam pe Florin terbuia sa-l inventez cumva... Acum va imaginati ca nu o sa ma apuc sa-l ridic in slavi si sa il umpul de epitete si metafore. In nici un caz.
Imaginati-va doar un lucru despre noi... Eu nu am nici un secret fata de el si daca de cele mai multe ori parerile noastre sunt divergente intotdeauna pot sa-l sun si sa discutam absolut orice, despre orice problema... De cele mai multe ori nu e tocmai usor,fiecare din noi are o personalitate puternica si incearca sa-si impuna punctul de vedere,ne certam uneori ca chiorii si sunt comvins ca fiecare i-ar sparge celuilat capul cu placere, dar intotdeauna gasim o cale de a rezolva orice problema in mod rational.
    Pe undeva trebuie sa-i fiu recunoscator pentru ca el este in general vocea ratiunii mele care de cele mai multe ori este una extatica si dispusa mereu sa se arunce cu capul inainte, dar apar intrebarile lui Florin care ma fac sa ma repliez si sa ma gandesc mai bine...
Am invatat de la el, cel mai aprig critc al meu, ca prietenii adevarati nu vor nimic de la tine decat sa te stie fericit si ca cel mai bun prieten e ala care-ti da cele mai tari suturi in fund... iar Florin il tabaceste pe al meu aproape zilnic (sa nu ma plictisesc cumva) si pentru asta ii multumesc mult si il numesc fara frica PRIETEN... 

despre noi

                                                Despre blog

Ne-au auzit povestea si ne-au intrebat.... De ce  nu incepeti un blog...?

Ce misto.... Aude lumea pe net de voi...deci trebuie sa scri, sa faci un blog sa te cunoasca omu’, sa ai pagina de facebook... Bine, bine m-ati convins... Dar despre ce sa scriu?

E chiar asa senzational ce fac doi prieteni? Sa scriu poate despre bicicleta....Sau despre Florin...Sau poate despre mine... Despre cum am ajuns noi vedete si ne suna 10 prieteni (apropo... eu nu am atatia prieteni...poate doar cunostinte...) sa ne zica ca ’ba ati aparut la tv’’... sa scriu poate despre interviurile acordate si despre celebrele intrebari ale moderatorilor....’’Florin....cum mirosi tu drumul? (aaa.... am uitat sa va spun Florin nu e un ogar de vanatoare, e doar nevazator) sau ‚"Alex ...cum l-ai caracteriza pe Florin? ’’ de parca eu sunt critic literar sa fac caracterizari....NU eu sunt Alex si el e Florin ....si LA DRACU’... eu o sa scriu despre BERE.... el sa scrie despre ce vrea creierul lui ala mare de doctor... el e creierul si eu sunt muschiul in toata treaba asta ...deci eu scriu depre BERE...

Va mirati, nu...? Asteptati sa scriu despre ganduri marete, inaltatoare, despre prietenia dintre un OM NORMAL si UN ORB... despre vise, idealuri sau mai stiu eu ce teme de telenovele....Ei bine NU... eu vreau sa scriu despre BERE... de ce...? pentru ca la un pahar de BERE intr-o vara am hotarat impreuna sa transpiram... tot impreuna...., toate butoaiele pe care le-am baut vreodata.... pentru ca in fata unei beri si a tablei de sah sau a cutiei de table Florin imi e cel mai bun prieten, pentru ca avand creierul imbibat cu bere probabil a hotarat sa stea pe bicla in spatele unui bou care l-a tavalit la 64 km/ ora pentru ca a uitat sa-si lege casca  si pentru ca probabil si eu am avut creierul imbibat de bere in momentul in care plin de inonstienta am acceptat sa ma joc cu viata lui... si a mea poate dar asta o fac mai des ....si macar e a mea... Acolo im e suta la suta prieten..., pe bicla de cele mai multe ori suntem dusmani.... atunci cand nu mai putem si urlam unul la altul...’’ de ce nu pedalezi ba boule’’....sau....’’ ba nu te mai misca in sa ca ma dezechilibrezi’’... si exemplele pot continua la nesfarsit.... Da in cele mai multe cazuri acolo suntem dusmani... dar cand descalecam si ne scoatem castile schimonositi de dureri de cur, picioare sau mai stiu eu ce... invariabil se cere o BERE... si atunci cand nu mai stim exact de unde ni se scurge transpiratia in halba, ne uitam( da chiar ne uitam, unul la altul), pufnim in ras si redevenim iarasi Alex si Florin...doi cretini de prieteni care au hotarat cumva nu stiu exact cum sa se chinuie reciproc.... Doamne, dar dupa tot chinul asta cat de buna e ....’’BEREA DE DUPA’’...